O poveste despre generozitatea unui oraș, cu Anamaria Nyeki Popa

- 12- 1776 vizualizari


Anamaria a trezit Aradul. L-a scos din amorțeală, din mentalitatea „la noi nu se întâmplă nimic”și „nu se poate schimba nimic” și i-a făcut pe oameni să să înțeleagă că pot avea o forță, ba chiar una mare, dacă sunt uniți. La 29 de ani, Anamaria a reușit, cu organizația sa și cu sprijinul a miilor de arădeni, să strângă peste 140 000 de euro pentru reabilitarea compartimentului Boli Infecțioase Copii din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad.

Tot timpul m-am simțit datoare orașului în care trăiesc și mereu am zis că trebuie să fac ceva pentru el, că trebuie să las ceva frumos, util și bun”, este forța care o împinge pe Anamaria să lupte pentru Arad. S-a născut la Oradea, însă la nouă ani s-a mutat, împreună cu familia, la 120 de kilometri, pe Mureș, într-un oraș pe care mulți oameni îl văd doar ca pe o stație în drumul lor spre Timișoara sau Cluj. Dar pentru ea, Aradul este orașul în care simte că poate face o schimbare și care merită o schimbare.

Campania de renovare a compartimentului de Boli infecțioase Copii a făcut-o cu asociația sa, Cetatea Voluntarilor Arad, pe care a înființat-o când avea 24 de ani. Cu o experiență de câțiva ani în mediul nonprofit și în luptat pentru fonduri, ea și-a dat seama că poate face mai mult pentru comunitate, dacă ar avea propria echipă. Nu avea un fond special, donații pregătite și nici măcar un sediu, însă „știam ce voiam să fac cu asociația”, spune ea. „Știam că vrem să avem grijă de copii abandonați, că vrem să strângem scutece pentru copii, să adun un grup de fete care să stea cu copiii abandonați și să nu fie singuri. Știam că noi vrem să pictăm spitale și să facem grădinițile frumoase și să ajutăm Arhiepiscopia Aradului să facem teme cu copii.”

Alături de ea s-a aflat Marius, viitorul ei soț, care a ajutat-o cu numele și logo-ul asociației. I-au spus Asociația Cetatea Voluntarilor Arad, pentru că ei văd o cetate ca fiind miezul unei comunități, iar această cetate este populată de voluntari, care luptă pentru binele celor vulnerabili.

Primul partener al asociației a fost unul dintre mall-urile orașului, care i-a oferit un spațiu pentru sediu și a susținut-o cu chestiile de bază: afișele, bannerele, rollup-urile. Numărul voluntarilor a început să crească, iar în câteva luni, asociația ajungea în presa internațională cu cea mai mare inimă formată din oameni din Europa, pe stadionul din oraș.

„Voi sunteți cei cu inima”

În 2016, a primit un mail de la Aurelia, o mamă care avea o fetiță cu o boală rară, care i-a spus că ar vrea ca Aradul să intre în rândul orașelor care, în februarie, trag un semnal de alarmă de Ziua Internațională a Bolilor Rare. Anamaria i-a promis că va face o „inimă umană” – era cea mai bună metaforă cu care putea arăta solidaritatea comunității în fața unei astfel de situații. Într-o lună de zile, împreună cu alte organizații și instituții publice, a reușit să mobilizeze localnicii, iar pe 26 februarie s-au strâns peste 6 000 de oameni pe stadionul arădean Gloria.

A fost cea mai mare inimă realizată în Europa, iar pentru câteva zile, chiar și din lume. Asociația Cetatea Voluntarilor a ajuns în toată presa națională, numele a devenit cunoscut în mediul nonguvernamental – „noi eram ăia cu inima”-, însă pentru Anamaria, acela a fost momentul în care a reușit să le arate arădenilor că vrea și poate să ajute la stârnirea schimbării pozitive în comunitatea ei.

„După aia, am început să creștem, să accesăm fonduri și ne-a fost mult mai ușor pentru că deja ne cunoșteau oamenii. Au început să vină sponsorii către noi și să zică «măi, oamenii ăștia chiar fac treabă și chiar merită să îi ajutăm» și deja am putut să avem un angajat la asociație”.

Prima banca de scutece din țară

În aceeași perioadă, echipa de voluntari a început să picteze holurile spitalului de copii din oraș, iar Asociația primea numeroase donații pentru cei mici. Însă Anamaria nu avea niciun spațiu în care să le păstreze, nu putea să le strângă nici la spital, unde unele lucruri se pierdeau, așa că a început să caute o soluție – „noi trebuie să inventăm un lucru magic” – pentru a le gestiona și a fi sigură că ajung la toate mamele. Un hipermarket din oraș i-a oferit câteva spații în complexul comercial în care se afla și a înființat Banca de scutece: un loc unde să strângă, împacheteze și să livreze, periodic, pachete către maternitate.

Cu energia și curajul căpătat din organizarea inimii, Anamaria i-a provocat pe oamenii din jur. „De ziua mea, acum doi ani, am lansat banca de scutece și am zis că nu vreau să-mi aducă oamenii cadouri, parfumuri și tot felul de lucruri, să-mi aducă scutece, servețele și lapte praf. Și a fost prima noastră ieșire: am avut zece tricouri pentru zece mame, pe care le-am provocat să devină primele donatoare în banca de scutece. Fiecare, la rândul ei, să provoace pe alte zece, și celelalte pe alte zece și tot așa. A fost o reacție așa de bună, că noi am asigurat produsele secțiilor de copii mici pentru doi ani de zile”, spune Anamaria. Era prima și singură inițiativă de acest gen din țară, a vrut să înregistreze marca la OSIM, iar hipermarketul partener a dus inițiativa mai departe și a deschis două noi bănci în Oradea și Timișoara.

În același timp, în perioada sărbătorilor de iarnă, Asociația a început să lucreze la un proiect pentru copiii un pic mai mari, iar într-un centru comercial din oraș a pus bazele unui munte de cadouri. I-a spus „cutia cu suflet” și era formată dintr-o cutie simplă de pantofi, în care oamenii să pună haine, dulciuri, jucării sau rechizite pentru un copil aflat în dificultate. A vrut să fie un exercițiu filantropic pentru cei mici, să învețe să doneze celor de-o vârstă cu ei și a reușit să strângă, numai la ediția de anul trecut, a patra la număr, peste 5 000 de cutii. Numărul exact nu îl știe, „picau pe oameni, în mall, ei ziceau «opriți, nu mai creșteți muntele, că pică pe oameni”.

„Când aveam aceste proiecte, nu am simțit vreun obstacol, numai în momentul în care am început să construim spitalul și să renovăm secții, atunci s-a întâmplat. Noi aveam în barca noastră pe toți, aveam instituțiile, voluntarii și sponsorii. Erau un fenomen, iar cine ataca proiectele astea părea așa, puțin ciudat, dar de când ne-am apucat să facem secții, s-au găsit ei mai mulți”, spune fondatoarea Asociației Cetatea Voluntarilor Arad.

Picătura chinezească a filantropiei

În 2016, Anamaria a aflat că singura ei nepoată, Ruxandra, are leucemie. Au urmat zile și nopți petrecute pe scaunele și în holurile spitalelor, iar odată ajunsă în secția de oncologie de la spitalul din Arad, a rămas șocată de condițiile din secție. În același timp, un grup de mame a organizat un protest în fața spitalului județean împotriva condițiilor din aceeași secție. „Măi trebuie să facem ceva pentru orașul ăsta”, a spus celor din Asociație; dacă au reușit să mobilizeze atât de mulți oameni pentru Bancă sau Cutia cu suflete, vor reuși să strângă fonduri și pentru spital. „Am încrederea că noi vom reuși să facem un etaj”, le spunea ea.

Compartimentul Boli infecțioase Copii face parte din Spitalul Județean și este împărțit pe trei etaje (etajul 1, demisol și subsol), într-o clădire separată. Este unica secție cu acest profil din județ și printre puținele din țară, iar aici sunt tratați în fiecare ani între 700 și 1 200 de copii cu meningite, encefalite, scarlatine, rujeole, hepatite sau enterocolite. În ultimii ani, conducerea spitalului și autoritățile locale au început un proces de renovare, însă secții ca cea pentru copii nu trecuseră încă prin nicio modernizare masivă. În protestul izbucnit anul trecut, mamele se plângeau de gândacii din saloane, de căzile ruginite și insuficientele dotări din secții.

Campaniei i-a spus „Cu drag pentru viitor”, iar în noiembrie, anul trecut, a început cu un tur de forță în media, pentru a fi sigură că fiecare arădean să afle și să fie la curent cu situația compartimentului. „Noi aveam nevoie de 240 000 de euro să facem tot compartimentul. Inițial, am zis că pe noi ne costă 80 000 de euro etajul, ori trei, venea 240 000”, iar până în momentul de față a strâns 140 000 de euro.

„Cred că succesul proiectului meu a fost că i-am făcut pe oameni parte din proiect”, povestește Anamaria. Altfel spus, puterea exemplului a funcționat atât de bine, încât companiile și instituțiile veneau ele la Asociație, oferindu-și ajutorul și nu invers.

Campania de strângere de fonduri a început cu pași mici, dar curajoși. Anamaria a strâns primii bani „din mânuța celor mici”, adică din vânzarea de biletele la spectacolele pentru copii. Ulterior, a venit Arhiepiscopia Aradului și a zis că „voi faceți un lucru bun, o să implicăm biserica, vă mai dăm noi bani”, și le-au dat 20 000 de euro. „Ulterior, s-a deschis primul restaurant Spartan în Arad. Și ne zice: măi, Ana, nu am bani acum să te ajut, dar toate încasările de la deschidere vreau să ți le dau ție. Ne-am dus acolo, am mobilizat oameni să cumpere. S-au strâns vreo 8 000 de lei. Foarte mult”, povestește Anamaria.

Câteva zile mai târziu, o cafenea din oraș a spus că vrea să ofere încasările pe zi, alt bar a venit cu încasările pe o săptămână, apoi liceeni au donat din bani strânși din vânzarea biletelor pentru balul bobocilor. „După aia, am început să avem urne în spital, în cafenele, școli, grădinițe, licee, în instituții publice. Acum avem în total 33 de urne lăsate și șase în așteptare. Vreau să te gândești că ne-am dus cu urnele la bowling. În secția pe care o renovăm ne-am dus cu urnă, am pus și în Consiliul Județean, Primărie și în biserică. În Arad nu ai cum să nu dai de una”, povestește ea.

Ca un bulgăre de zăpadă, fiecare grup, școală, ansamblu de dansuri și așa mai departe s-a implicat într-un mod sau altul să strângă bani pentru compartimentul de Boli Infecțioase. La o gală de box, sportivii au donat încasările, copiii au făcut târguri în care și-au vândut produsele, pompierii din județ veneau cu donații în fiecare lună, după ce-și luau salariul. „Mall-urile, cafenelele, fiecare încearcă să facă ceva pentru comunitate, e evenimentul și proiectul anului în Arad și faptul că ei înțeleg că trebuie să se implice înseamnă enorm. Noi îi lăsăm pe ei să facă așa cum își doresc ei și e bucuria lor că se strâng bani”, spune Anamaria.

Un salariu pentru un spital

În septembrie 2017, arădeanca se pregătea să plece în Olanda, la festivalul organizat de comunitatea românească de acolo, unde urma să vândă turtă dulce pentru campania „CuDragpentruViitor”. A organizat o conferință de presă, a venit președintele Consiliului Județean, prin sală mai erau prezenți câțiva primari din județ, iar discuțiile cu ei erau pline de mulțumiri „vai, Anamaria, ce drăguț ce faci tu”, „te apreciem”. Începe conferința, iar la finalul intervenției sale, Anamaria le spune politicienilor din sală: „Domnule președinte [al Consiliului Județean], vă invit să cumpărați prima turtă dulce, să dați un exemplu comunității din Olanda, dând salariul dumneavoastră”.

„S-a făcut roșu, unii din sală și-au dorit să iasă afară, dar nu au mai avut cum. Până la urmă, el a fost foarte drăguț și mi-a dat două salarii și a fost foarte mare forfotă în Arad”. S-a întors către ceilalți primari din sală și i-a rugat si urmeze exemplul. „ Dacă șeful dumneavoastră a fost un exemplu, eu zic că dumneavoastră trebuie să fiți următorul. Oricum cei mai mulți copii sunt din satele dumneavoastră vulnerabile și cele mai multe cazuri sociale le avem de acolo. Cum ar fi să vă donați salariile din septembrie nouă?”. În câteva zile, Anamaria a primit donații de la cei șase primari din sală și președintele CJ.

„Am calculat că, dacă noi, cei 162 992 de arădeni câți suntem după ultimul recensământ, am dona câte un leu, în următoarele 79 de zile am mai face un etaj”

Acum se împlinește un an de la lansarea campaniei, iar primul etaj va fi gata la finele lui noiembrie, însă lucrurile s-ar fi mișcat mult mai repede, spune ea, dacă conducerea secției nu ar fi fost schimbată de trei ori. „Actele care ne dădeau voie să intrăm în secție au durat opt luni. În decembrie anul trecut am vrut să intrăm și ar fi fost numai bine, că lucram pe vreme de iarnă înauntru și acum, în noiembrie anul ăsta, făceam trei etaje, dar abia în august am intrat în secție”, iar acum spune că tot compartimentul va fi gata de lansare pe 1 iunie, de Ziua Copilului.

Mai are de strâns încă jumătate din suma necesară și e sigură că Aradul, un oraș de doar 162 000 de oameni, va ajuta campania în continuare. Odată cu apropierea sărbătorilor de iarnă, va începe un nou tur de forță prin companiile din oraș, iar de la jumătatea lui noiembrie a dat startul și campaniei de donații prin sms, la numărul 8847. În primele cinci zile a primit peste 1 400 de sms-uri, iar unii oameni au trimis și câte 30 de mesaje pe zi. „ Este foarte fain, acum chelnerii, bucătarii, toți au tricouri cu SMS 8847. Sportivii, fotbaliștii noștri aleargă în tricouri cu acest mesaj inscripționat”, adaugă ea.

Va vinde tablouri făcute de copiii cu autism din oraș, va pune, în fața primăriei, o urnă mare, în care vrea să strângă două tone de monede (echivalentul a 25 000 de euro) și multe alte evenimente. Are o energie incredibilă când vorbește de acest proiect și de impactul pe care l-a avut în rândul oameni, iar munca pe care a făcut-o pentru comunitate a fost răsplătită, în noiembrie 2017, la Gala Oameni pentru Oameni, unde a primit trofeul pentru „Cea mai bună campanie de atragere de fonduri a unui ONG mic”. Asta i-a oferit o încredere și mai mare, iar la anul, după ce termină Cu drag pentru viitor, vrea să înceapă o nouă campanie:„vreau să fac un spital de copii și am calculat, fără aparatura medicală, că avem nevoie de cinci milioane de euro”.

CITAT: „Faptul că noi am demonstrat că facem treabă înseamnă foarte mult pentru comunitate. Și nu pentru cea care administrează, ci pentru cea care locuiește aici. Noi suntem arădeni, reprezentăm o forță și o dovadă că se poate”. Anamaria Nyeki Popa, ongist

12 recommended
comments icon 0 comments
1776 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

George Gurescu


Bookmark?Remove?

Povestea bărboșilor din Cluj care vor să facă bine

-

„Un taximetru cu suflet”. Așa numeau jurnaliștii de la Pro TV mașina cu care oamenii de la Beard Brothers transportau persoanele cu dizabilități din Cluj la medic sau unde au ei nevoie. Proiectul grupului de clujeni, care și-a propus să ajute una dintre cele m... Mai mult »

Bookmark?Remove?

Alin Vaida, omul care a schimbat în bine orașul său

-

În urmă cu cinci ani, pe iarba Parcului Central din Cluj încă nu aveai voie să calci, deja cunoscutele hamace nu-și făcuseră apariția, iar Untold încă nu avea vreo scenă. A venit însă Alin Vaida, care a organizat Festivalul Jazz in the Park, reușind astfel să ... Mai mult »