Cercetător chimist în Marea Britanie: M-aș întoarce, sunt multe de schimbat

3- 8 vizualizari


Adrian Găinar (28 de ani) este cercetatator postdoctoral la Imperial College London, a terminat doctoratul în chimie la Universitatea din Manchester, masteratul la Universitatea din York și licența tot în chimie, la Universitatea din București. Anul acesta a luat premiul pentru cel mai bun student la Europa Postuniversitar la Gala Ligii Studenților Români din Străinătate (LSRS). Are în spate o listă lungă de merite academice și un viitor în cercetare și inovare care ar putea să facă minuni pentru pacienții cu arsuri. În prezent lucrează la o cercetare pe elasticitatea pielii, secretul tinereții cum s-ar spune. La prima vedere, pare că este în căutarea formulei pentru a stopa îmbătrânirea pielii și formarea de riduri, dar cercetarea aceasta are aplicații mult mai vaste în medicină, pentru diverse boli de piele, tratarea de cicatrici și pentru pacienții care au suferit arsuri și necesită grefe de piele.

Viitorul României: Povestește-ne mai întâi despre tine.

Adrian Găinar: M-am născut în oraşul Braşov şi am copilărit în Râşnov, unde am şi absolvit Şcoala Generală Nr. 3. De mic am fost interesat să cunosc lucruri noi, astfel că în perioada în care aveam 4 ani, pe când mă aflăm cu părinţii într-o staţiune la mare, am ajuns să fiu curios să înţeleg taina cititului, care a fost mai degrabă un joc copilăresc de a înţelege ce reprezintă fiecare biscuite în formă de litera care se vindeau în perioada aceea. Am avut parte de o îndrumare examplară din partea învăţătoarei mele şi a profesorilor în școala generală şi am fost încurajat să particip la concursuri şi olimpiade şcolare.

Ce ai citit prima dată? Îţi mai aduci aminte?

Cred că am început cu basmele copilăriei, pe care cu toţii le îndrăgim. La grădiniţă, doamnele educatoare mă rugau să citesc din când în când celorlalţi copii din cărţi de basme. Poveşti Adevărate era o serie de cărţi pe care o cumpăram frecvent, și Benzi desenate cu personaje Disney şi Looney Tunes.

Ce materii îţi plăceau?

Am acordat atenţie la fiecare materie, dar am fost atras mai mult în perioada clasei a VII-a de ştiinţele exacte şi ale naturii, fapt pentru care am şi început să particip la concursuri şi olimpiade şcolare. Ajunsesem la etapele naţionale la matematică, chimie, fizică şi Ştiinţele Pământului. Atunci mi-am dat seama că ar trebui să mă axez pe ştiinţe şi să fac o carieră din asta.

Te interesa să înțelegi lumea din jurul tău, natura?

Da, foarte mult.

Ce ţi se părea cel mai interesant, ai ales chimia într-un sfârşit.

Totul a început cu faptul că este o ştiinţă palpabilă, cu aplicaţii directe în celelalte ştiinţe, iar rezultatele aici au fost cele mai rapide. Probabil de aceea am ales chimia.

Ce anume din chimie îţi place? Ce te interesează mai mult?

Cel mai mult şi mai mult îmi place partea în care chimia are aplicaţii în produse farmaceutice, deoarece se pune foarte mare accent în ziua de astăzi pe sănătate. Pentru a obține aceste medicamente este nevoie de mult efort tradus prin cercetare şi încercări repetate de îmbunătăţire ale produselor. Partea de chimie organică mi se pare cea mai atrăgătoare, pentru că este strâns legată de tot ce este viu.

Apropo, fiindcă vorbim de pharma, ca cercetător chimist, ce crezi despre apariţia acestor bacterii rezistente la toate antibioticele? Avem resursele în laborator să facem faţă?

Este poate greu de dat un răspuns general, dar în principiu, citind diverse articole care apar zi de zi, sunt surprins să văd că se pot descoperi antidoturi împotriva virusurilor care prezintă pericol public. Aşa cum pentru Ebola s-a descoperit ceva care să limiteze efectele sale în Africa, cred că, cu multă muncă, eforturi şi cu ajutorul inteligenţei umane, dar şi artificiale, se poate găsi ceva potrivit. Ştiinţa este într-o continuă revoluţie şi evoluţie.

Revenind la școală, ai obţinut premii la olimpiade?

Da, am fost premiat la multe olimpiade şi concursuri naţionale şi interjudeţene. Cele mai bune rezultate au fost în timpul liceului, la olimpiada interdisciplinară de Ştiinţe ale Pământului, la etapă naţională. Această olimpiada a reunit ştiinţe cum sunt geografia, chimia, fizică şi biologia. Tatăl meu, care din păcate nu mai este de aproape doi ani, mă însoţea la multe astfel de concursuri, a fost un sprijin moral foarte mare. A fost o concurenţă acerbă, în general, dar cel mai bun rezultat a fost prima menţiune, au fost şi premii I, II și III la etape judeţene sau interjudeţene

Când a luat decizia să studiezi în străinătate?

Am luat această hotărâre prin ultimii ani de licenţă la Universitatea din Bucureşti, când am vrut să încerc ceva diferit, pentru că am fost curios să văd diferenţele din sistemul educaţional românesc şi cel străin. Am ales Marea Britanie, deoarece este în Europa.

Cum ţi se pare sistemul lor educaţional?

Este un sistem bazat pe mult studiu individual, în care tu eşti pionul principal al învăţării tale. Nimeni nu te obligă să faci un anume lucru (de exemplu să citeşti un capitol de carte sau un tutorial), acest impuls trebuie să vină de la tine. Te face să te simţi foarte responsabil de evoluţia ta, iar dacă nu te ridici la un anumit nivel sau întârzii să te adaptezi repede, aceste efecte se văd. Sunt profesori care în general sunt abordabili şi îţi oferă sfaturi generale, însă modul în care tu vrei să contribui la finalizarea sarcinilor pe care le ai de făcut, rămâne la opţiunea ta. Mi se pare un lucru deosebit de bun pentru că nu trebuie tot timpul să urmezi un tipar de dinainte stabilit, ci se stimulează mult originalitatea, creativitatea şi amprenta personală. Și responsabilitatea pentru că ai libertate. De aceea, este încurajată gândirea liberă şi comunicarea, iar fluxul de informaţii/feeback vine bilateral, atât din partea profesorului, cât şi al studentului

Ce ai schimbă la sistemul educaţional românesc?

Aş schimbă multe. Aş începe prin faptul că încă de mici, elevii trebuie stimulaţi să comunice şi să se încurajeze teamworking-ul, aş elimina ‘reţetele’ fixe care se repetă în timpul predării, aici mă refer la predarea după dictare sau dorinţa profesorilor ca elevii să redea exact ce li s-a spus, fără să aibă posibilitatea de a parafraza mai mult. Apoi, o altă problema celebră la noi este corupţia şi nepotismele. Deşi sunt conştient că lucrurile acestea sunt foarte bine înrădăcinate şi nu se pot elimna peste noapte, aş fi bucuros dacă s-ar încerca puțin câte puțin, pe an ce trece, să se reducă aceste minusuri. Salarizarea din învăţământ este, din nou, incredibil de slabă. Aici este vorba de dascăli şi profesori care au depus multă trudă pentru a-i forma pe elevi, iar din salariul minim pe economie din care este plătit un profesor debutant, este practic foarte greu să te simţi stimulat.

Te-ai întoarce în ţară să faci schimbări?

M-aș întoarce să fac schimbări în momentul în care voi fi lăsat să fac aceste schimbări. Prezența multor impedimente din partea unor persoane sus-puse și non-flexibile nu sunt o atracţie pentru nimeni care în prezent se află în străinătate şi are gânduri bune de a face o schimbare la întoarcerea în ţară. Schimbarea mentalităţii trebuie să vină din direcţia conducerii ţării, este greu să vină de jos.

Cum este Londra post-Brexit?

Londra este o metropolă gigantică, aflată în continuă dezvoltare, foarte vibrantă, poate chiar suprapopulată în anumite părţi. Oamenii sunt în general politicoşi şi calmi. Nu vezi prea multe persoane recalcitrante. Acum, nu pot să zic că se observă foarte mult efectul, deşi aici se discuta mult, zi de zi, despre Brexit atât la Universităţi cât şi în companii. Sunt câteva companii care s-au retras de anul trecut din UK şi şi -au mutat sediile în alte ţări europene, din cauza lipsei unui plan clar post-Brexit. Se observă și deprecierea lirei în raport cu euro şi dolarul de când se zvoneşte că va fi un Brexit dur. Totuşi, din ce am citit, Universităţile de top din UK vor să aibă o strategie de a reţine studenţii şi oamenii dedicaţi chiar şi post-Brexit, iar reprezentanţii lor duc tratative de conciliere.

Cu ce te ocupi, ce fel de cercetare faci?

În prezent, studiez modul în care anumite substanţe prezente în medicamente, care conţin colesterol, au efect asupra structurii membranei pielii, adică asupra elasticităţii. Are aplicaţii în produse cosmetice. Suntem un grup de cercetare larg de vreo 30 de oameni (studenţi, cercetători, profesori) care studiem din mai multe puncte de vedere aceste efecte. Eu mă ocup de partea fizico-chimică.

Există o fântână a tinereții?

Tocmai asta este întrebarea la care vrem să răspundem în timp, care este oare secretul? Cercetarea noastră are aplicații multiple în medicină, cum ar fi în tratarea arsurilor, care afectează elasticitatea pielii, de aceea pacienții arși au nevoie de grefe. Cred că se vor vedea efecte destul de bune în momentul în care vom putea trece de etapele incipiente şi vom putea colabora cu industria care produce astfel de medicamente sau cosmetice. Suntem o echipa entuziastă şi optimistă şi îmi pare foarte bine că am parte de astfel de colegi.

În afară ce chimie şi cercetare, ce-ţi mai place să faci?

În timpul care îmi mai rămâne, destul de puțin, îmi place să vizitez oraşul, să ascult muzică și să citesc (în general ştiinţă).

Ce sfaturi ai pentru tinerii care vor să plece la studii în străinătate, lucruri pe care ai fi vrut să le ştii şi tu când ai plecat în Anglia?

I-aş sfătui să nu fie intimidaţi de sistemul şi mentalităţile foarte diferite cu care sunt obişnuiţi, impactul va fi unul destul de rapid şi asta nu trebuie să îi descurajeze. Trebuie să ştie că aici toţi oamenii sunt prin definiţie consideraţi egali, indiferent de ce realizări anterioare au şi evoluţia lor va fi evaluată din prima zi. Asta înseamnă că prin dovada muncii cinstite şi asidue vei fi apreciat. Relaţiile interpersonale sunt foarte importante şi ele, uneori chiar mai importante decât ‘relaţia’ dintre tine şi munca ta, astfel că trebuie acordată o atenţie deosebită şi modului în care interacţionezi pe plan profesional. Atâta vreme cât păstrezi o atitudine respectuoasă, îţi expui un punct de vedere neutru şi ai dreptate, ţi se va da dreptate. Vor întâlni oameni de toate tipurile şi vor învaţa cum să îi abordeze, vor fi oameni care te ajută, dar și persoane care nu te vor ajuta. Important este să ai şansa să găseşti oamenii cheie care te sprijină.

CITAT: “ Cercetarea noastră are aplicații multiple în medicină, cum ar fi în tratarea arsurilor, care afectează elasticitatea pielii, de aceea pacienții arși au nevoie de grefe.” Adrian Găinar, cercetător

3 recommended
comments icon 0 comments
8 vizualizari
bookmark icon
Alte articole de

Ioana Nicolescu


Bookmark?Remove?

Directorul Medical al Institutului Fundeni: „Am ales medicina internă pentru că te face să te gândești că toate cazurile care nu pot fi rezolvate ajung aici”

-

Institutului Clinic Fundeni este primul loc din țară unde au fost realizate transplanturi hepatice în România și spitalul care se îngrijește de majoritatea pacienților români cu probleme hepatice. Mii de pacienți vin să se trateze aici în fiecare an, iar princ... Mai mult »

Bookmark?Remove?

Alpinistul Alex Găvan: „Dacă ai sufletul și mintea deschise, cu fiecare experiență pe care o trăiești pe munte, poți spera că ai urcat încă un munte din interiorul tău”

-

În sporturile de performanță, românii au reușit să cucerească titluri mondiale și olimpice la mai multe categorii, cele mai notabile în gimnastica feminină, în scrimă, handbal și tenis. Sunt sporturi jucate într-un mediu controlat, după niște reguli anume și p... Mai mult »